miercuri, 16 aprilie 2008

Teohar Mihadash

Cale-ambar


Mi dush tu munti,
S-nji aflu punti-
Ta s-trec didinde,
Tu Analta Mirinde!

Naparti s-trec,
Tu soari s-mi-anec
;
Tu a soarelui apă,-
Cu hari s-mi-adapâ!



Căntic di sărmănitsă


Aidi, hiljilu-nji ali dadi,
Dornji tu geanili di flori!
S-nji acreshti, s-nji prucupseshti
Tr-a ta fară, njilji di ori!

Dashlu-a meu, dashlu-ali mumă,
Bană-ts ded sh-cu hari numă,-
Du-li tini păn-l-Atsel
Tsi sta naparti di tser,
Lilici albâ cu anel!



Căntic di vreari


-Dză-nji, musheată, tini-
Oclji cundiljeatsă,
Tră tsi tindilini
Lăcrinji ai pi fatsă?

Pi cari tini-ashteptsă-
Di nu vrei s-nă ljiai,
Shi-ahănts gionji aleptsă
Di-ună parti lji-dai
?

-Eu, gioni-giuneali-
Alt ashtept, nishane,
Amărtiile-a meali...
Un gioni dit xeani!

Ca s-nu yină măni-
Va s-yină pimăni...
Dorlu va lu-avină,
Ayonjia va yină!

Dorlui va-lji da-arugă,
La mini va s-fugă,
Pi vimtu sh-pi ploaie,
Pi Amarea Laie,
Pi niori sh-neauă,
Ninga vrearea meauă,
Pi soari sh-pi steali,
La njiatili-a meali!

luni, 7 aprilie 2008

Costa Guli

Aclo


Aclo, iu tserlu shi-ari cu loclu-andâmâsita
Iar soarili t-ună-amari di focu âshi kiari torlu,
Aclo, iu.i caplu sh-nitsi nu easti bitisita,
I sinur nău.Aclotsi, pi scamnu sta Nizborlu.

Aclo, iu tserlu ncljidi a ocljilor videari
Sh-anangâsea nu treatsi didinindi di citie,
Aclo, iu s-dânâseashti a vimtului puteari,
I altu nomu.Aclotsi-i irini shi-armunie.

Aclo, iu tserlu mpadi dipuni sh-bashi loclu
Sh-tu malamă di piri anoatâ-ascâpitatlu,
Aclo, iu-i isihie sh-tâtserli-ascundu-agioclu,

I altu locu.Aclotsi, tacu plângul shi uhtatlu,
Sh-nu poati mintea s-treacă di sinurljilji di focu:
Aclo, umutea nji-easti ta s-ni-aflu shi-eu un locu.



Nimintimenă inimă


Tsi inimă nimintimenă am!
Nu va s-akicâsească nica glara,
Că tora cându mini dipun scara
Nu-i ca atumtsea cându u-alinam.

Di câti ori nu u-acâtsai, di cara
Tricurâ anilji, cum s-hârsea, sh-u-avdzam
Cum bati ayonea cându diznjirdam
Cu oclji vârnâ mushuteatsâ iara.

Ea nu mutreashti câ la tâmpli-am neauă
Sh-pirifan câ nu imnu ca tu njeată,
Ma va aleapta-a vreariljei mâiauă

Cu proaspita-lji anjiurizmă s-mi mbeată.
Nimintimenă inimă tsi eshti,
Câ tse nu ai nâieti s-ausheshti?

joi, 3 aprilie 2008

Constantin Colimitra

Erats


Erats, cându bânats,
Pârintsâ alâvdats,
Di tuts, e, di tuts
Pârintsâlji-a mei vruts!
O, tate, analtu,
Ca tini, vârâ altu
Tu sinurù aua!
Vahi apa durnjea
Ma tini, shtiu. Nu!
Lãi tate, cât-iu,
Ntrebù: Boia ts-u portsâ?

- Tu lumea di mortsâ!

O, dadâ livendâ;
Nâ vearâ, nâ tendâ
Scuteai dit arâzboiù
Sh-multi-alti, ti noi!
Lea dadâ, sâ shtiu:
Cât-iu, lea, cât-iu
Buneatsa ts-u portsâ?
-Tu lumea di mortsâ!


Stăi ndrept


Stăi ndrept,analtsă frămtea,sh-fă percea din nă parti,
Cum featsiră păpănjii ahăti njii di anji.
Sâ shtii lumea tutâ: shi oaspitsi shi dushmanji
Că Fara-a tauă sh-Limba,surări sănt făr di moarti!

Stăi ndrept,analtsă frămtea shi scoati-u tu lunjină,
Ni frică,ni-arusheni! Ca tini vedz văr alt?
Pâstreadzâ-tsi pirifanjia căt muntili di analt
Ca spots sâ spunji di-apoia: furtuna poati s-yină!

Cu mintea la giuneatsa păpănjilor tsi bânară
Ca vulturiljii, dip libri sh-cu keptu ca di her.
Păpănjii tsi dit etă shi stealili dit tser
Va s-li-angană c-un shuir s-li facă njiali-ambară,

Ascultă tsi va s-dzăcâ a Limbljei Dimândari
Tsi vini di diparti ca apa di fântănji
Shi ia-u s-ti cumănits, va facâ s-arâmănji
Cu iea pân la moarti! Ascultâ sh-nu ti-aspari!

Alasâ s-dzăcâ tsi va xenlu, alasă-l ca s-alatră,
Curată tsăni-ts limba sh-mushată cum u-aflashi!
D-apoia s-ai tu minti fumealjiei s-u-alashi,
Cu iea s-căntâ, s-plăngâ di-avigâra di Vatră!

miercuri, 2 aprilie 2008

Zicu A. Araia(1877-1949)

Calea

Ascâpăm di iara greauă,
Sus tu munts nu-armasi neauă.
Cresc lilici tindilina,
Ies armânjili Samarina.

Ncarcâ casili pi cârvani,
Cailji tuts imnă rivane,
Un spri un,ti ljia haraua
Mor cu elji tută dunjiaua.

Cilnicadzlji trag năinti
Si-află loc musheat,cum prindi,
Tra s-nu-lji află vârnu-arău
Pristi noaptea-al Dumnidzău.

Di pri calji dipun hârăili,
Ia, că-ndreapsiră sh-purăvili.
Soarili-ascăpită;si-aproaki,
Tută lumea-i tu cunaki.

Featili cu bucla-n mănă
S-duc s-ljea apă la făntănă,
S-duc bârbats shi s-duc ficiori
S-mulgă oili plicători.

Tuts durnjiră.Easti noapti.
Mashi un cloput di oi bati.
Poati domnu-su li-adună
S-doarmă tuti dipriună.

Cărvănarlji gresc dadoara.
Trâ-ncârcari vini oara.
Ncarcă calji tuts ca ieri,
Gionlji armânji fărâ kideri!

Elji tut fug nă sâptâmână,
Gioni cu feati s-tsăn di mănă,
Calea tută imnă sh-căntă,
Canda-i Pashti, canda-i numtă...

Cum di mira nu n-alasă
S-njiardzim tu loc-nă acasă,
Tra s-bânăm ca tuts armânljii,
S-murim sh-noi ca tuts pâpânjli?

marți, 1 aprilie 2008

Atanasie Nasta

Antribare picurarească


Nă ljiartă - Doamne, aistâ -ntribare
Tsi nă cârti nă noapti-ntreagă-n yis:
Cănd aruiesc cupiile di njiljioare-
I ma mushat la tini-n paradis?

Nă avră cu anjiurizme ca di-nveaste ,
Ca nă harauă dultsi nă pitrunde -
Sh-birbilji căntă! O, Doamne,
Paradislu a tău ma că nu easte
Un tser ma limpid ca ună hăryie,
Surin cu izvuri sh-cupii di oi,
Cu munts analts , ca tru Machidunie -
Ahtare paradis nu e tră noi!


Tu apirită


Pădurli ninga suntu-mplini
Di avra anjiurismată
A noptsâljei di neadză veară!
Vulturlji,
Alghinili,
Frăndza-
Ashteaptă cu niarăvdari,
S-da cap pisti dzeani
Mushatili razi di soari…

Dit cuibari di ketsări,vulturlji
Sh-ascutură somnul dit peani!
Araua s-tukeashti pi frandză,
Acatsă si s-avdă
Nă jujureală di-alghini,
Njilioarilji s-dishteaptă tu mandră,
Sh-la soari, pi-aradha, si-nclină!


Lăi nior


-Lăi nior,di pisti munts,
Cai di tini i ma-n sus-
Cu furtunjili cănd ti alumts,
Ruzvuiti dit apus?

-Dorlu a omului, dit sin,
Zboairâ sh-manclo di tser-
Cama ântroară di-un shain(şoim),
Cu aripili di her!

Vrearea naparti di lună-
Zboairă tut cama naltă,
Mash cu vruta-lji sâ si-adună,-
Di pi nă steauă di altă,
Treatsi sh-di soari, diparti,
Ma-nclo sh-di laia moarti...