Teohar Mihadash

Cale-ambar

Mi dush tu munti,
S-nji aflu punti-
Ta s-trec didinde,
Tu Analta Mirinde!

Naparti s-trec,
Tu soari s-mi-anec;
Tu a soarelui apă,-
Cu hari s-mi-adapâ!

Căntic di sărmănitsă

Aidi, hiljilu-nji ali dadi,
Dornji tu geanili di flori!
S-nji acreshti, s-nji prucupseshti
Tr-a ta fară, njilji di ori!

Dashlu-a meu, dashlu-ali mumă,
Bană-ts ded sh-cu hari numă,-
Du-li tini păn-l-Atsel
Tsi sta naparti di tser,
Lilici albâ cu anel!

Căntic di vreari

-Dză-nji, musheată, tini-
Oclji cundiljeatsă,
Tră tsi tindilini
Lăcrinji ai pi fatsă?

Pi cari tini-ashteptsă-
Di nu vrei s-nă ljiai,
Shi-ahănts gionji aleptsă
Di-ună parti lji-dai?

-Eu, gioni-giuneali-
Alt ashtept, nishane,
Amărtiile-a meali...
Un gioni dit xeani!

Ca s-nu yină măni-
Va s-yină pimăni...
Dorlu va lu-avină,
Ayonjia va yină!

Dorlui va-lji da-arugă,
La mini va s-fugă,
Pi vimtu sh-pi ploaie,
Pi Amarea Laie,
Pi niori sh-neauă,
Ninga vrearea meauă,
Pi soari sh-pi steali,
La njiatili-a meali!

Costa Guli

Aclo

Aclo, iu tserlu shi-ari cu loclu-andâmâsita
Iar soarili t-ună-amari di focu âshi kiari torlu,
Aclo, iu.i caplu sh-nitsi nu easti bitisita,
I sinur nău.Aclotsi, pi scamnu sta Nizborlu.

Aclo, iu tserlu ncljidi a ocljilor videari
Sh-anangâsea nu treatsi didinindi di citie,
Aclo, iu s-dânâseashti a vimtului puteari,
I altu nomu.Aclotsi-i irini shi-armunie.

Aclo, iu tserlu mpadi dipuni sh-bashi loclu
Sh-tu malamă di piri anoatâ-ascâpitatlu,
Aclo, iu-i isihie sh-tâtserli-ascundu-agioclu,

I altu locu.Aclotsi, tacu plângul shi uhtatlu,
Sh-nu poati mintea s-treacă di sinurljilji di focu:
Aclo, umutea nji-easti ta s-ni-aflu shi-eu un locu.

Nimintimenă inimă

Tsi inimă nimintimenă am!
Nu va s-akicâsească nica glara,
Că tora cându mini dipun scara
Nu-i ca atumtsea cându u-alinam.

Di câti ori nu u-acâtsai, di cara
Tricurâ anilji, cum s-hârsea, sh-u-avdzam
Cum bati ayonea cându diznjirdam
Cu oclji vârnâ mushuteatsâ iara.

Ea nu mutreashti câ la tâmpli-am neauă
Sh-pirifan câ nu imnu ca tu njeată,
Ma va aleapta-a vreariljei mâiauă

Cu proaspita-lji anjiurizmă s-mi mbeată.
Nimintimenă inimă tsi eshti,
Câ tse nu ai nâieti s-ausheshti?

Constantin Colimitra

Erats

Erats, cându bânats,
Pârintsâ alâvdats,
Di tuts, e, di tuts
Pârintsâlji-a mei vruts!
O, tate, analtu,
Ca tini, vârâ altu
Tu sinurù aua!
Vahi apa durnjea
Ma tini, shtiu. Nu!
Lãi tate, cât-iu,
Ntrebù: Boia ts-u portsâ?
- Tu lumea di mortsâ!

O, dadâ livendâ;
Nâ vearâ, nâ tendâ
Scuteai dit arâzboiù
Sh-multi-alti, ti noi!
Lea dadâ, sâ shtiu:
Cât-iu, lea, cât-iu
Buneatsa ts-u portsâ?
-Tu lumea di mortsâ!

Stăi ndrept

Stăi ndrept,analtsă frămtea,sh-fă percea din nă parti,
Cum featsiră păpănjii ahăti njii di anji.
Sâ shtii lumea tutâ: shi oaspitsi shi dushmanji
Că Fara-a tauă sh-Limba,surări sănt făr di moarti!

Stăi ndrept,analtsă frămtea shi scoati-u tu lunjină,
Ni frică,ni-arusheni! Ca tini vedz văr alt?
Pâstreadzâ-tsi pirifanjia căt muntili di analt
Ca spots sâ spunji di-apoia: furtuna poati s-yină!

Cu mintea la giuneatsa păpănjilor tsi bânară
Ca vulturiljii, dip libri sh-cu keptu ca di her.
Păpănjii tsi dit etă shi stealili dit tser
Va s-li-angană c-un shuir s-li facă njiali-ambară,

Ascultă tsi va s-dzăcâ a Limbljei Dimândari
Tsi vini di diparti ca apa di fântănji
Shi ia-u s-ti cumănits, va facâ s-arâmănji
Cu iea pân la moarti! Ascultâ sh-nu ti-aspari!

Alasâ s-dzăcâ tsi va xenlu, alasă-l ca s-alatră,
Curată tsăni-ts limba sh-mushată cum u-aflashi!
D-apoia s-ai tu minti fumealjiei s-u-alashi,
Cu iea s-căntâ, s-plăngâ di-avigâra di Vatră!

Zicu A. Araia(1877-1949)

Calea

Ascâpăm di iara greauă,
Sus tu munts nu-armasi neauă.
Cresc lilici tindilina,
Ies armânjili Samarina.

Ncarcâ casili pi cârvani,
Cailji tuts imnă rivane,
Un spri un,ti ljia haraua
Mor cu elji tută dunjiaua.

Cilnicadzlji trag năinti
Si-află loc musheat,cum prindi,
Tra s-nu-lji află vârnu-arău
Pristi noaptea-al Dumnidzău.

Di pri calji dipun hârăili,
Ia, că-ndreapsiră sh-purăvili.
Soarili-ascăpită;si-aproaki,
Tută lumea-i tu cunaki.

Featili cu bucla-n mănă
S-duc s-ljea apă la făntănă,
S-duc bârbats shi s-duc ficiori
S-mulgă oili plicători.

Tuts durnjiră.Easti noapti.
Mashi un cloput di oi bati.
Poati domnu-su li-adună
S-doarmă tuti dipriună.

Cărvănarlji gresc dadoara.
Trâ-ncârcari vini oara.
Ncarcă calji tuts ca ieri,
Gionlji armânji fărâ kideri!

Elji tut fug nă sâptâmână,
Gioni cu feati s-tsăn di mănă,
Calea tută imnă sh-căntă,
Canda-i Pashti, canda-i numtă...

Cum di mira nu n-alasă
S-njiardzim tu loc-nă acasă,
Tra s-bânăm ca tuts armânljii,
S-murim sh-noi ca tuts pâpânjli?

Atanasie Nasta

Antribare picurarească

Nă ljiartă - Doamne, aistâ -ntribare
Tsi nă cârti nă noapti-ntreagă-n yis:
Cănd aruiesc cupiile di njiljioare-
I ma mushat la tini-n paradis?

Nă avră cu anjiurizme ca di-nveaste ,
Ca nă harauă dultsi nă pitrunde -
Sh-birbilji căntă! O, Doamne,
Paradislu a tău ma că nu easte
Un tser ma limpid ca ună hăryie,
Surin cu izvuri sh-cupii di oi,
Cu munts analts , ca tru Machidunie -
Ahtare paradis nu e tră noi!


Tu apirită

Pădurli ninga suntu-mplini
Di avra anjiurismată
A noptsâljei di neadză veară!
Vulturlji,
Alghinili,
Frăndza-
Ashteaptă cu niarăvdari,
S-da cap pisti dzeani
Mushatili razi di soari…

Dit cuibari di ketsări,vulturlji
Sh-ascutură somnul dit peani!
Araua s-tukeashti pi frandză,
Acatsă si s-avdă
Nă jujureală di-alghini,
Njilioarilji s-dishteaptă tu mandră,
Sh-la soari, pi-aradha, si-nclină!

Lăi nior

-Lăi nior,di pisti munts,
Cai di tini i ma-n sus-
Cu furtunjili cănd ti alumts,
Ruzvuiti dit apus?

-Dorlu a omului, dit sin,
Zboairâ sh-manclo di tser-
Cama ântroară di-un shain(şoim),
Cu aripili di her!

Vrearea naparti di lună-
Zboairă tut cama naltă,
Mash cu vruta-lji sâ si-adună,-
Di pi nă steauă di altă,
Treatsi sh-di soari, diparti,
Ma-nclo sh-di laia moarti...

Marcu Beza(1882-1949)

Căntic

Da cap luna pisti noapti,
ca nă galbinâ curunâ.
Dzânili cu kepturi goali
Pi la shopati si-adunâ.
Sh-tu minuta aistâ dultsi
S-avdu cărvănari pri cali
cum tut urdină sh-ma căntă
lăcrămos cu ahăntâ jeali,
di si antreabâ sh-lailji muntsâ
dishtiptats di-a lor cântari
'' Tsi au, moi, di-shi plăngu ashetsi
cărvănarlji-n calea mari?''


Vruta cătâ picurar


Tsi negurâ!Tsi vimturi!...
Jilos cupiilji bat.
Agiumsi toamnă greauă,
Lăi picurar mârat!

Shi-nji fudz tini diparti,
Nu-nji avdzâ plămtul grai,
Căndu căsheara goală
S-dirină pisti plai.

Ah, singurâ a mea vreari,
Lăi minduiri-nji spun
Că, poati, vârnâoară
Nu va s-bânăm deadun.

Va-s-creascâ lundzâ skinji
Pri calea di la oi,
Sh-că tini nu va s-yinji,
Giuneale, nu va s-yinji!

Nicolae Batzaria(1874-1952)

Kita la bisearică

Spune Kita sh-iara spuni,
Iar fărtatsilji de-anvârliga,
Teshi la stani, tuts lu-ascultă,
Până njelu s-li si frigă.

Spuni Kita:O lo-lji tat-su
Tsi nji-vidzură ocljii aseară,
Căndu neshu la băsearică
Ca s-aprindu sh-eu nă tseară.

Tse-sh-fu mare, bre, bisearica!
Nu sâ spuni câtă-i mari.
Sh-tsi s-vedz nuntru?Thamă,frate!
Iu s-mutreshti,mintea ts-keare.

Sh-lumi! Lumi cătâ s-caftsâ,
Sh-cănda-i mută, văr nu greashti.
Mash doi oaminji tut s-incaci.
Tatsi un, alant zburashti.

Oi fârtate!, antreb vitsinlu.
Atselji doilji tsi s-vârghescu?
Tsi s-tsâ creapă! el nji-u toară,
Nu vedz oarbe? Psăltisescu!

Sh-ia ,di naparti di ushi
Iasi un cu barba mari,
Sh-nishti stranji, cum nu-i vârnu.
S-lu-afli noaptea, ljeai lăhtarea.

Tsăni-n mănâ un ca cloput
Sh-tut asună sh-fudzi ndreptu.
Căti shapti...tutâ lumea
Bagâ mănjili tut pri keptu.

Tuts s-aplecă,s-trag din cali,
Nu-ari un s-lji sta dininte.
Dzăcu:Sâ s-aproaki mashi di mini
Sh-am s-lu-adar eu s-tsănă minti.

Nu-nji ljeau oclji iu si-dutsi,
Căndu ia-ljea ninga mini.
Tsi-u mâc pânea, tsi-nji dzâc Kita,
Si-mi-asparim eu di tini?

Mut cârligu, nu-lji dau oară,
Sh-pân si shutsă s-mi mutrească,
U mâcă , si-lji facâ ghini,
Ună -n cap picurărească.

Tse tsâ s-pari?, lji-u-am atumtsea,
Nu-aflashi om si-lji hibâ frică.
Tsăni minti: unui Kita,
Tsi cu dintsii ti disică.

El zgileashti, iar alantsâ
S-sâlâghescu tuts pri mini.
Vrea s-mi-acatsâ s-nji-umflâ kealea,
Nu vrea s-iasâ lucrul ghini.

Fuga Kita, fac atumtsea,
Sh-pân s-dzătsi tsintsi ies dit hoară.
Fu ca zori pân loai dzeana,
A s-mi acatsă ei nafoară.

Dip kirută dusi tseara.
Vream s-nji-agiutâ la furari
Ma, nu-ndreapsim, ved, cu ayilji,
Elji câfta, vahi, cama mari.

Ore, frate, tsi s-lji-u dzâtsim?
Nu-i trâ fugă di la oi.
Va s-lji-ai lucrili curati
La bisearitsi nu-i di noi.

Nushi Tulliu(1872-1941)

Loai cârliglu

Loai cârliglu cu tâmbarea,
Feciu-n sus, ân sus,cărarea,
Si-nji mi ducu la oile mljioare,
Trâshi tu muntsâlji cu nioare,
Si-nji mi ducu shi la mătritse,
Ca livendili fititse.
Di-aclo la-alanti njiale,
La caleshile a meali.
Căt ishii ma nsus di hoară,
Cânta puilji si-nji mi moară!
Căt u loai ân partea stăngă,
Cânta cucu si-nji mi frăngă!
Căndu agiunshu ninga Nana,
Piturnicljia-nji tăljie bana
Cu a ei boatse suskiroasă,
Cu cântarea-lji mult jiloasă!
Cum feciu giuglu, giuglu-dzeana,
Un birbiljiu scriat cu peana
Jili inima-nji mărata
Cu cântarea lui musheată,
Vimtul shi-iarna si-nji lu bată!
Năsu mi featsi tra si-nji plăngu,
Di-nji sicai ocljiul astăngu,
Ânji bâgă dorlu tu keptu,
Di-nji sicai shi-ocljiu andreptu.
Că-shi cântă căntic di vreari,
Cănticlu a li primuveari,
Di-nji plândzea sh-făntănjili
Iu bea apa dzânjili,
Dzânili daileanjili,
Zvelti ca fildanili.
Iu bea apa sh-vrutili,
Njierlili cu sutili,
Iu s-discurmă featili,
Featili, mushatili
Tsi-nji ardu hicatili
Foclu s-lji-ardă njiatili!
Iu s-discurmă sh-tserbili,
Puilji sh-căprioarili
Cându apuni soarili
Ân muntsâlji cu njioarili!


Noapti di veară


Jilos tu munti bati
Cavalu di cu seară,
Jilos la stani plăndzi
Sh-un căntic di fluiară.

I noapti...njiadză-noapti...
Fântănjili dorm tăcuti,
Mashi kipurili asună
Pri tu pădurili muti.

Diparti treatsi luna
Sirină shi musheată,
Tuts muntsălji scântiljiadză
Sum munda-a ei curată.

Di oară-oară cănji
Alatră căte nă-oară,
Si-astimsirâ lunjinjili
Shi doarmi dunjeaua-n hoară.

Mashi suflitu-nji nu doarmi
Tu noptsili di veară,
Ma, lăcrimos ascultă
Cum plăndzi nă fluiară...

George Murnu(1868-1957)

Grailu armânescu

Grailu-a meu di mumă,grailu a meu di tată,
Vatra mea iu nji-ardu anjli tse-am bănată.

Grai picurărescu di păduri shi plaiuri,
Zbor tsi-avdzăi dit gura-a paplui shi-ali maiei,
Zbor di budză vrută,Dumnidzască njilă,
Njiurismă di frangă shi di trandafilă.

Lavă di căshare,boatse di călivă,
Suflă vindicare a ta dultsi livă.
Adiljat di moscu,duh di primuveară
Bana nji-u cutreamburi ca ună flueară
Tsi di dor pitrunde noaptea tu pundie,
Inima-nji ti cântă,mâna-nji tut ti scrie.

Stau,tsi-ascultu plângul,jalea shi niholu,
Ved ancrutsiljiată Soia-nji ca Hristolu
Shi mizi lji-si-avdi zborlu a tău dit gură.

Scumpa mea fântănă tsi anarga cură,
Măni,poati, măni,di dushmanji biută,
Va si-armănji tu etă, pondă shi tăcută.


Dor di Vruta

Nji-adunai tu xeane
Bair di mirdzeane,
Jarlu-nji dit cinushă,
Shi-ali pirushani
Feciu ună ghiurdani,
Stolismă di gushă.

Ună căti ună
Măna mea nji-adună
Steale după steale,
Hrisusite beale,
Tra s-lji-adar curună
S-u-ncurun cu eali,
Malmă tsi-asună
Tu cântărili a meali.

Tra si-nji vindic ponlu
Măyipsit di lună
Disvălii dit sprună
Foc di pirpirună
Shi-lji tsăsui zăvonlu,
Dorlu-nji tse ca yionlu
Noaptea dipriună
Suskiră sum lună.

Constantin Belimace(1848-1932)

Un căntic

Un căntic ca di jeali
Cântam nă oară eu
Shi dipuneam tu vali
Di tr-un lai munti greu.

Shi valea-nji turna grailu
Cu shcljimuri,suskiros,
Di-arăsuna tut plailu
Shi muntili jilos.

Iu hits,bre gionji cu-aname,
Fumelji di fărshirots?
Iu eshtsâ,armâname,
Shi grămusteanji,cu tots?

Armasiră cârărili
Ca pondi făr di voi
Shi s-dusiră fălcărili
Cu turmili di oi.

Di la câsheri fluiara
Ma nu si-avde prit munts,
Ni pravdă ca s-azgheară
Di jali him pitrumts.

Dimăndarea părintească

Părintesca dimândari
Nă spigiurâ cu foc mari
Frats di mumă shi di-un tată
Noi,Armănji di eta toată.

Di sum plocili di murmintsâ
Strigă a noshtsâ bunji părintsâ:
"Blâstem mari s-aibă-n casâ
Cari di limba lui si-alasâ.

Cari-shi lasâ limba lui
S-lu-ardă pira focului,
Si-s dirină yiu pri loc,
Si-lji si frigă limba-n foc.

El tu vatra-lji părintească
Fumealjia s-nu-sh hârâsească
Di fumelji curunji s-nu bashi,
Nat tu leagăn si nu-anfashi

Cari fudzi de-a lui mumă
Shi di părinteasca-lji numă,
Fugă-lji doara Domnului
Shi dultseamea somnului!"

Ghini vinit !

Diskish aistâ frăndzâ ti tinjisirea soljei armâneshti sh-ca s-nă hârâsim deadun cu mushatili căntitsi shi poezii armâneshti.Am nâdia că va aflats aua lucări cai s-v-arisească sh-că va vâ turatsi sh-altă oară.Mas aflu hăbâri dit bana armănjilor(andamusi,spectacole,etc),va li bag shi eali aua.S-bănats!